Banc misogin

Ion se uită peste gard şi îl vede pe Gheorghe că îşi bate nevasta.
- Ce faci măi Gheorghe?
- Uite, repar maşina de spălat!

Femei, nu toleraţi misoginii!

Toleraţi homosexualii, toleraţi ţiganii, toleraţi nesimţiţii, toleraţi orice, dar să nu cumva să toleraţi misoginii!

Misoginii, această nouă şi deosebit de periculoasă minoritate, care nu trebuie tolerată sub nicio formă.

Aşa cum reiese din imagini, comunitatea misoginilor are reprezentanţi de seamă: Ştefan Bănică Jr., Direcţia 5, Kumm ş.a.

Manipularea prin limbaj

Femeile doresc, la fel ca şi bărbaţii, să conducă, să domine, să controleze. Poate chiar mai mult decât bărbaţii. Dar, pentru că nu se simt la fel de puternice, curajoase, sigure pe ele, aşa, ca sexul opus şi invidiat, apelează la mijloace mai neortodoxe pentru a-şi impune dominaţia şi controlul.

Damele sunt, prin natura lor, mai iraţionale decât noi, masculii. Folosesc o gândire bazată în special pe presentimente, impresii, superstiţii şi în general tot ce ţine de lumea subconştientului. Întotdeauna răstălmăcesc tot li se spune, iau lucrurile la modul personal şi folosesc din plin figuri de stil gen hiperbolizări, metafore, comparaţii etc.

De exemplu, dacă o femeie vă întreabă cum îi stă rochia de pe ea şi îi spuneţi că e cam strâmtă, imediat se va ofusca: “Cum adică, vrei să spui că sunt grasă?!!!”. Dacă timp de o lună o scoţi în fiecare seară în oraş şi o zi nu, în seara respectivă se va plânge că “nu o scoţi niciodată din casă”.

Cu ceva timp în urmă eram la serviciu şi priveam pe fereastră de la etajul al şaselea, unde aveam sediul. Am observat două piţipoance care coborau dintr-o maşină de fiţe şi i-am spus unui coleg: “Uite ce maşină au târfele!” La care o tipă aflată prin preajmă a sărit imediat: “De ce consideraţi voi bărbaţii că dacă o femeie are maşină înseamnă că e târfă? Uite, eu nu sunt târfă!”

Deci ce observăm aici? În primul rând colega ia totul la modul personal considerând că m-am referit la ea, când de fapt era doar o observaţie întâmplătoare. Atribuie un raport cauză-efect unor lucruri care nu au nicio astfel de legătură (nu există nicio legătură între a avea maşină şi a fi târfă) şi generalizează; nu toate femeile care au maşină sunt târfe.

Acum că ne-am lămurit cât de cât cu modul de gândire al femeii, să vedem cum manipulează ea prin limbaj. Adoptând o atitudine pasiv-agresivă, femeia foloseşte un mod de comunicare mai “pe ocolite”, numit de unii psihologi metalimbaj (nu trebuie confundat cu termenul omonim folosit în teoria comunicării, predată la facultaăţile de jurnalism). Metalimbajul foloseşte expresii curente pentru a sugera un mesaj, mai mult sau mai puţin subliminal, altul decât exprimat de acestea în mod obişnuit.

Idaho are un articol pe blogul ei, care dealtfel m-a inspirat să-l scriu pe cel de faţă, în care condamnă mai multe astfel de expresii şi în mod surprinzâtor, se şi dezice de ele. Expresiile, în viziunea autoarei, ar fi o dovadă de imaturitate din partea celui care le utilizează.

Lista ei cuprinde următoarele expresii: “Nu mă simţi…” “Nu mă înţelegi…” “Nimic…” “Mă rog…” şi “Mda…”.

Haide să le analizăm pe rând din punct de vedere al metalimbajului:

- “Nu mă simţi” se traduce prin “Vreau să fii sclavul meu şi să faci tot ce doresc fără ca eu să îţi spun“.
- “Nu mă înţelegi” înseamnă “Am chef să mă pisicesc şi vreau să mă răsfeţi ca pe un copil“.
- “Nimic…” se traduce prin “M-ai supărat foarte tare dar nu am chef să discut acum. Mă voi răzbuna cu prima ocazie“.
- “Mă rog…” este echivalent cu “E părerea ta, dar eu nu sunt de acord“.
- “Mda” este cam tot aia  cu “Mă rog…” dar uşor nuanţat spre “Hai să zicem ca tine, dar eu tot sunt de altă părere“.

În concluzie, nu întotdeauna ceea ce spune o femeie este ceea ce vrea să comunice în mod aparent şi scopul fundamental al comunicării sale nu este acela de a transmite informaţii, ci mai mult stări de spirit, emoţii şi… ordine şi comenzi subliminale pentru bărbaţi.

Exact ca în reclama asta

PS: Este adevărat că şi bărbaţii folosesc aceste expresii, dar mult mai rar ca metalimbaj.

Miss World România nu e urâtă, dar e cam proastă

Uitaţi-vă la ea mititica, cum îşi chinuie neuronu’ şi cât trebuie să o ajute reporteriţa ca să lege două propoziţii într-o idee!

Bine că ştie să zâmbească frumos şi vrea să urmeze dreptul şi actoria!

more about “Miss World România nu e urâtă, dar e …“, posted with vodpod

Poveste cu tâlc

Într-o seară, săptămâna trecută, eu şi soţia mea eram în pat. După ceva timp eu am început să devin înfocat …. când ea a zis:

- Nu pot acuma, nu sunt dispusă … aş fi vrut numai să mă ţii în braţe.

Am întrebat:

- CUM ?!?! Ce ai acum ?

Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui bărbat de pe planetă îi este teamă să le audă:

- Tu, pur şi simplu nu înţelegi nevoile mele emoţionale pe care le am eu ca femeie, ca să pot să-ţi îndeplinesc nevoile tale fizice ca bărbat.

La privirea mea nelamurită, ea a răspuns:

- Chiar nu poţi să mă iubeşti aşa cum sunt şi nu numai din cauza celor ce fac cu tine în pat?

Înţelegând că în seara aceea nu va fi nimic, m-am intors şi am adormit.

În ziua următoare l-am sunat pe şeful meu şi mi-am luat o zi liberă, ca să petrec timpul cu ea. Am luat masa în oraş, iar apoi am dus-o într-un centru comercial mare la secţiunea cu haine de damă. Am însoţit-o până ce ea a probat câteva costume scumpe. Nu a putut să se hotărască ce să aleagă, aşa că am zis să le luăm pe toate….

A vrut şi pantofi, care să se asorteze cu costumele, aşa că i-am zis să aleagă câte o pereche pentru fiecare costum.

Am ajuns şi la secţiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante. Ce să vă zic ….. era tare entuziasmată. Precis s-a gândit că sunt la un pas de faliment. Am crezut că mă pune la probă când a cerut să-i iau şi o fustiţă de tenis deşi nu a jucat tenis niciodată…

- Da, sigur, iubita!

Aproape că era în extaz. Zâmbindu-mi, în sfârşit a zis:

- Cred ca asta ar fi totul….. Putem merge să plătim la casă.

Eu, abia m-am abţinut când i-am zis:

- Nu pot acuma, nu sunt dispus.

Faţa i-a devenit palidă, falca i-a “căzut” şi a zis:

- Cum ?!?!
- Am vrut numai să ţii aceste lucruri în braţe ceva timp … Tu pur şi simplu nu înţelegi problemele mele financiare pe care le am ca bărbat, ca să fiu în stare să îndeplinesc nevoile tale pe care le ai ca femeie, să faci cumpărături.

Şi tocmai atunci când a avut privirea aia ca şi cum ar fi vrut să mă omoare, am adăugat:

- Chiar nu poţi să mă iubeşti aşa cum sunt, şi nu numai din cauza lucrurilor pe care ţi le cumpăr?

Via Netlog

Răutatea la genul feminin

Dacă la bărbaţi răutatea se manifestă pe fondul unei tulburări emoţionale temporare, o frustrare, un interes, datorită lăcomiei, orgoliului, deci, în general având o motivaţie oarecare, la femei răutatea pare să fie viscerală. Femeia are răutatea în sânge şi aparent nu are o motivaţie anume pentru a nutri sentimente de ură sau agresivitate.

Asta arată  şi blogosfera, care este plină de feministe misandre, dornice să-şi arate dispreţul şi invidia faţă de bărbaţi. (Sesizaţi aici ambivalenţa sentimentelor!)

Iată doar trei exemple, la întâmplare, dar în mod sigur mai sunt şi altele. Poate este doar o modă, o modalitate de a face trafic, dar cred că reflectă şi atitudinea reală a unor personaje feminine care scriu pe bloguri:

“oare care e mecanismul care face ca creierul barbatului sa ramana atat de imatur si dupa 30-35 de ani? o fi ceva ce mananca doar ei si noua nu ne dau? o fi avand legatura cu kilogramele de sperma pe care le irosesc masturbandu-se in pubertate/adolescenta, care, daca nu si-ar fi batut joc de ea, ar fi ajutat la procesul de maturizare?? si cat de gresit e oare, femeie fiind, sa ai asteptari de comportament matur din partea unui mascul cu care, de altfel, copulezi?“

Via

“Am primit comentarii de genul ca romancele au dovedit inca odata ca isi dau repede hainele jos pentru bani. Nu pot sa spun decat ca acesti oameni au un orizont foarte ingust si ca le doresc sa mai schimbe pozitia intrucat misionarul este foarte plictisitor, atat de tare incat ne chinuim sa nu adormim, noroc ca terminati repede.”

Via

“Sincer, la toţi, dar la toţi [LE: din cei menţionaţi mai sus, că despre ei e vorba! Cu restul n-am treabă azi...] vă doresc [pick one!] bube-n fund şi mâini scurte să nu vă puteţi scărpina, să vi se înnegrească un testicol, aşa din senin, şi cu timpul să se atrofieze, să se necrozeze şi să se cazeifice; veşnice deranjamente intestinale [diaree masivă, acidă şi explozivă, care să apară fix când nu vă doriţi, dinaia de la care mirosul să vi se impregneze în piele, păr şi haine pentru mai multe zile], disfuncţii erectile [să vi se scoale când nu vreţi – în biserică, la diverse manifestări publice, când vă atinge prietenul cel mai bun; şi să rămână flască fix când nu vă aşteptaţi, şi nici citratul de sildenafil să nu vă ajute, NICIODATĂ] şi să vă crape internetul odată la 5 minute pentru câte juma’ de oră. Cred că e suficient, sau?“

Via

Citiţi şi restul articolelor din care am citat ca să nu ziceţi că le-am scos din context!

8 Martie – Omagiu Pizdei

Uraaa, e 8 martie!!! Hai să pupăm şi noi puţin în cur femeia, că poate primim, în sfârşit, o porţie de sex după atâtea luni de abstinenţă forţată. Din cauza ei, bineînţeles! Cam asta e impresia pe care o am când citesc urările şi omagiile aduse femeii pe Internet de masculii ipocriţi.

Să aducem cu toţii un cald omagiu Pizdei, că din ea am ieşit şi în ea vrem să intrăm cu toţii din nou! Ce de regrete, ce de remuşcări, ce de plecăciuni! Ce insensibili suntem noi bărbaţii şi ce porci! Acum e momentul să ne turnăm ţărână în cap şi să ne spovedim!

Dar să vedem ce face femeia. Ea naşte. E un miracol! Miracolul este prin definiţie ceva care se întâmplă atât de rar, încât pare incredibil. Miliarde de vieţuitoare de pe pământ nasc, clipă de clipă, dar pentru noi, oamenii, naşterea rămâne mereu un “miracol”.

Femeia-mamă e cea care ne creşte şi ne îngrijeşte în copilărie. Dar oare nu fac asta toate animalele, din instinct?! Oare avem vreun merit personal pentru ceea ce facem din instinct, urmând pornirile pe care le avem înscrise în codul nostru genetic? Immanuel Kant era de o cu totul altă părere în lucrările sale.

Deci femeia e sfântă. Maternitatea e sfântă. Putem spune asta copiilor abandonaţi în centre de plasament de mamele lor, sau “uitaţi” prin maternităţi la naştere? Dar copiilor pe care îi creşte tăticu’, deoarece mămica a plecat în lume cu altul? Ce mai ziceţi de copiii puşi în pungi, imediat după naştere şi aruncaţi în tomberoane sau WC-uri, de mămicile lor sfinte?

Apoi vine rândul prietenelor, iubitelor, soţiilor. Ce ne mai iubesc ele! Cum ne fac ele de mâncare, ne spală cămaşa şi izmenele şi ne fac sex oral în fiecare week-end! Sunt nişte zâne delicate, iar noi nişte porci nesimţiţi care nu le apreciază îndeajuns! Poate nu aţi observat însă faptul că iubirea femeilor este direct proporţională cu grosimea portofelului partenerului şi cu disponibilitatea acestuia de a le satisface mofturile şi capriciile. Nu aţi remarcat faptul că atunci când “Cornul Abundenţei” este plin, totul e minunat şi iubirea este ca în poveşti? Pe urmă, de îndată ce veniturile şi implicit ceea ce bărbatul poate oferi se diminuează, apar şi certurile, reproşurile şi în final despărţirea?! Ce diferenţă este între o femeie care iubeşte şi un câine care se gudură şi dă din coadă, atunci când stăpânul îi umple castronul cu mâncare? Nu aţi văzut câte piţipoance, odată ajunse vedete, şi-au părăsit iubitul din liceu, numai pentru faptul că acum au acces pe piaţa celor cu bani mulţi?

Nu vreau să generalizez. Poate că unii au tot dreptul şi toate motivele să îşi elogieze mamele, soţiile, iubitele etc. Dar să nu exagerăm şi să nu fim ipocriţi. Am văzut o mulţime de bărbaţi care de 1 şi 8 martie împart cadouri femeilor, în stânga şi în dreapta, apoi mai că îşi şterg fruntea cu dosul palmei spunând în sinea lor: “Uf, bine că am scăpat şi de data asta! “Să nu ne “pocăim” mai mult decât este nevoie şi să nu ne comportăm ca nişte milogi care cerşesc îndurare femeii pentru lipsurile lor. Spiritul masculin nu este caracterizat de ipocrizie, obedienţă, servilism şi lipsa mulţumirii de sine.

13 dovezi că bărbaţii sunt discriminaţi

1. Femeile pot fi promovate pe criterii gen sâni, coapse, fund, buze. Bărbaţii trebuie să aibă studii, experienţă, competenţă.
2. În caz de dezastre, catastrofe naturale, naufragii, femeile şi copii sunt salvaţi primii. Bărbaţii întotdeauna la urmă.
3. Dacă două femei se îmbrăţişează, se ţin de mână, se sărută, stau împreună etc înseamnă că sunt prietene. Dacă doi bărbaţi fac asta, sunt poponari.
4. Dacă o femeie nu se descurcă cu banii înseamnă că are o problemă financiară. Dacă este cazul unui bărbat, atunci el este un incapabil, un ratat, un neisprăvit.
5. Dacă o femeie face mofturi, este capricioasă, cu toane, nu ştie ce vrea, îşi exprimă liber emoţiile, se destăinuie, înseamnă că e “feminină”. Dacă un bărbat face aşa, este imatur, slab, efeminat.
6. Femeile au dreptul să mănânce gratis la restaurant, să intre gratuit în cluburi etc. Bărbatul plăteşte întotdeauna.
7. Dacă o femeie singură nu face sex, este o femeie cinstită. Dacă un bărbat nu face sex, nu este bărbat.
8. Dacă vrea să facă sex, femeia trebuie doar să aleagă. Bărbatul trebuie să cucerească.
9. Dacă o femeie nu satisface sexual un bărbat, nu contează. El este oricum mulţumit. Dacă un bărbat nu satisface o femeie, atunci este impotent.
10. Dacă o femeie naşte, devine sfântă. Bărbatul ajunge sfânt doar dacă este răstignit pe cruce.
11. Bărbatul trebuie să fie tot timpul amabil, politicos, atent cu femeile. Ele nu au nicio obligaţie în acest sens.
12. Femeile sunt numite “sexul frumos”. Bărbaţii, nu.
13. Un bărbat, dacă are o problemă, trebuie s-o rezolve (că d-aia e bărbat!). Femeia trebuie doar să găsească un… bărbat.

Nu lăsaţi femeile la volan!

În Bucureşti ninge de rupe. Două “doamne” la volan se întâlnesc pe o străduţă, venind din sensuri opuse. Ce se poate întâmpla mai departe?

1. Niciuna nu vrea să dea înapoi, ca să-i facă loc celeilalte.
2. Circulaţia se blochează.
3. Scandal general şi venirea poliţiei.
4. Femeile pleacă, scandalul continuă.

Imagine şi montaj: Dan Lee

Blogosfera feminină?!…

Ultima tâmpenie pe care mi-a fost dat să o întâlnesc în viaţa mea glorioasă este o aşa-zisă campanie intitulată “Susţin blogosfera feminină“, iniţiată de site-ul Hotcity.ro care se pretinde a fi, de “cultură urbană feminină”.

Termenul blogosferă, îmi este familiar de ceva vreme şi consider că se referă la totalitatea blogurilor şi societatea virtuală pe care o formează acestea. Aici pot să scrie şi să se afirme, cu şanse egale, oricine, indiferent dacă este bărbat, femeie, homosexual, ungur, evreu, ţigan, handicapat sau mai ştiu eu ce.

Nu ştiu de ce trebuie să divizăm acest spaţiu virtual în tot felul de “bisericuţe”, pentru că aşa vor câteva reprezentante ale “sexului fandosit”, cu exces de foliculină şi tendinţe pasiv-agresive de genul, “Vai, ce gingaşe şi romantice suntem noi şi ce ne mai discriminează masculii ăştia cu bloguri mai tari şi mai erecte decât ale noastre!”

Hai să fim serioşi! Nu poţi să-ţi iei un nume gen “smotocica”, “sufletica”, “miaunica” sau mai ştiu eu cum, să scrii tot felul de aberaţii şi lucruri insipide şi apoi să te plângi că nu eşti citită! Ar trebui să zici mersi, dacă te citesc, cel mult, altele de genul tău.

Dacă vrei să trezeşti interesul trebuie să oferi cititorilor cele două lucruri pe care le aşteaptă: informaţie utilă şi/sau divertisment. În rest nu mai contează dacă eşti bărbat, femeie sau extraterestru.

Aşa că, deoarece echilibrul Yin-Yang din blogosferă a fost perturbat, consider că este absolut necesară, iniţierea campaniei “Susţin blogosfera masculină“. Corect?

UPDATE: Campania a fost  iniţiată. Daţi click aici, pentru aderare!