De ce sunt frustraţi ţiganii?
Deasupra mea locuieşte o familie de ţigani. Bunica, mama şi fiul de 19 ani. Ca orice familie de rromi care se respectă, nici unul nu are serviciu. Numai ei ştiu cum îşi câştigă existenţa, dar un lucru sigur este faptul că au foarte mult timp liber. Şi cum poţi să umpli atâta timp liber, dacă nu cu muzică dată la maxim, cu privitul la televizor cu volumul dat tot la maxim şi cu certuri însoţite de urlete şi obiecte trântite prin casă, toate astea la orice oră din zi şi din noapte.
Problema familiei este mezinul, care se simte tot timpul discriminat, cu toate că nu a fost hăituit de nicio poteră până acum, aşa cum se întâmplă cu etnia sa în Ungaria, la Veszprem.A declarat că el nu dă „bună ziua” la nimeni „că aşa vrea el”. Mai mereu coboară scările aruncând priviri încruntate în jur de parcă ar fi urmărit de duşmani. Tot timpul are telefonul mobil în mână, de pe care răsună acorduri manelistice, bineînţeles tot la maxim. Când ajunge în dreptul uşii sale, înainte de a intra în apartament opreşte muzica. De ce oare?! Era cumva pentru noi, vecinii?!!
De câte ori are chef, dă muzica la maxim, înnebunind tot blocul cu zgomotul asurzitor produs de tânguielile lui Florin Salam sau ale altui mare artist, exponent al culturii suburbane. Bunică-sa, care a mai păstrat o urmă de bun simţ îl apostrofează cerându-i să dea volumul mai încet, moment în care micul frustrat începe să facă scandal, să urle cât îl ţine gura şi să spună că „s-a săturat de proştii din blocul ăsta”. Păi da, proştii ăştia care muncesc şi vor să se odihnească!
Vecinii (printre care mă număr şi eu) i-au atras atenţia, în repetate rânduri, în mod civilizat, dar el „face ce vrea, că el e şmecher” şi el „îi face pe toţi”. Răspunsul primit de la mă-sa a fost elocvent: „Lasă, mai bine să asculte muzică decât să facă alte nenorociri!” Adică, vedeţi voi, mulţumiţi-I lui Dumnezeu că vă urlă muzica în cap şi nu vă aşteaptă ăla micu’ la colţul străzii să vă dea în cap!
Astăzi, l-am văzut pe stradă etalând în faţa unor prichindei îngroziţi un baston telescopic folosit în luptă de trupele speciale. Altă dată vorbea la telefon şi l-am auzit când ameninţa pe cineva că „îi ia gâtul”.
Tot stau şi mă întreb, cine îl supără, cine îl frustrează pe acest individ? Cu cine se află el mereu în conflict? Pentru că, în afară de propria-i persoană, eu nu văd să aibă alt duşman!
ar trebui baturi…de mici…cu paru’ FARA NUMAR :))
batuti*
Aşa cum bine ai spus, duşmanii lor sunt ei. În cazul băiatului de care vorbeşti duşmani îi sunt familia care nu i-a pregătit niciun viitor, dar şi el că nu are niciun fel de voinţă spre a face ceva util lui şi societăţii.
Cred că la ei nu e doar o problemă socială, ci şi una memetică şi, îndrăznesc să spun, genetică. Adică care vreau eu să spun că s-au mai văzut oameni săraci cu famelii zăpăcite, dar de obicei ăia muncesc!
Deasupra mea au locuit niste tigani care ne inundau zilnic si aveau muzica nonstop la maxim.
Cand am auzit ca vand, am sarit in sus.
Din pacate a venit un politzai cu un copil… de fapt ce zic eu copil? ZOMBIE! care alearga, (se?) tranteste, muta mobila si urla… parca imi pare rau dupa manelele alea.
A, si sub mine statea o rockeritza. Ea a plecat la studii, dar de atunci nu mai suport rockul.
@Danz3l – Cam prea radicală atitudinea ta! 🙂
@DeeDee – Am uitat să spun de inundaţii şi mai aveau şi un câine pe care îl puneau să se pişe la uşa mea în fiecare zi.
@Darius Cel Tulbure – Ceea ce este ciudat la familia de care vorbesc aici, e faptul că nu sunt deloc săraci. Au casa super renovată şi mereu mai pun ceva, aer condiţionat, termopane, ca să nu mai spun ce telefeoane, haine au şi beau numai apă plată. :))
@dantanasescu,da` unde locuiesti , fratelar ? in ferentari?impune-te!ai aceleasi drepturi ca si orice locatar al acelui bloc care plateste intretinere si orice alta dare la stat ca sa locuiasca intr-un loc decent.i-a tiganul , urca-l pe bloc si fa-te ca-l arunci,daca bagi teroare in el o sa-ti stie de frica si te va respecta.asa merge cu astia.daca nu esti mai pizdos ca ei te incaleca.si sa stii ca danz3l nu este radical!
După 20 de ani de stat în blocul ăsta am ajuns la concluzia că nu poţi ajunge la o înţelegere cu ţiganii. Am fost de multe ori la uşa ăluia şi eu şi alţii. Rezultatul a fost că, ori nu ne-a deschis, ori ne-a acuzat că l-am bătut, i-am rupt maxilarul şi că pune şmecherii pe noi să ne bată. A primit şi amenzi de la poliţie şi tot contiunuă cu gălăgia. Aşa că nu mai îmi pierd vremea de pomană. Şi aşa sunt mai mult musafir acasă!
in cazul asta 1-0 pentru tigan